Carmen's View

Am ezitat intre 3 si 4 stele pe Goodreads - e o carte care incepe greu, prima parte e plictisitoare de-a dreptul, dar partea a doua devine mai intensa si mai emotionanta. E asemanatoare cu celalalta carte a lui Kristin Hannah pe care am citit-o, "The Nightingale", prin faptul ca amandoua vorbesc despre personaje feminine puternice si sunt povesti de razboi. In schimb, mie mi-a placut mai mult The Nightingale, a avut un ritm mai alert si m-a "prins" mai mult. E tot cu pendulare intre prezent si trecut. Prezentul e al unei familii americane, cu tatal bolnav care moare, mama de origine rusoaica si usor ciudata in manifestari, si doua surori, foarte diferite una de cealalta, care nu se inteleg foarte bine la inceput, desi se iubesc si respecta foarte mult. Trecutul este descris in "povestea" mamei lor, Anya, despre viata ei si a celeilalte familii pe care a avut-o inainte de a-l cunoaste pe tatal lor, in Leningrad, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial....

Cand pui frana brusc a treia oara intr-un minut si schimbi banda a patra oara in acelasi minut, stii sigur ca esti in Bucuresti si esti in mijlocul luptei pentru ... pentru ce naiba? Nici noi nu stim, dar de cate ori sunt la volan, sunt toata incordata, gata de atac, gata sa prind un moment de slabiciune al "partii adverse". Nici nu imi dau seama de asta, dar cred ca e doar una din fatetele stresului de a locui in orasul asta. Oribil sentiment, sa iti incepi fiecare zi intr-o astfel de stare de tensiune, agitatie, incordare.

Toata lumea doarme, ascult o carte, imi fac unghiile si ... ma bucur de momentele acestea doar ale mele.

Are 8,700 kg si (tot) 72 cm. A avut o luna mai agitata, cu 3 zile de febra urmate de bubite de roseola, apoi o saptamana aproape de greva foamei si inceput de anxietate de separare. A plans mai mult decat plange ea de obicei si a fost mult mai clingy. E posibil sa fi perceput si plecare mea la birou, desi imi vine greu sa cred ca este in stare sa faca deosebirea intre lipsa mea de acasa 5-6 ore pe zi si statul la birou 8-9 ore. In general, insa, e tot un copil super vesel si haios, care doarme foarte bine, inca are doua somnuri pe zi si un somn de noapte neintrerupt. Se trezeste foarte devreme dimineata, chiar si la 5.30, cel mai adesea la 6 - 6.30, asa incat, crezand ca se trezeste de foame, am inceput sa ii dau cate un biberon de lapte praf dupa suptul de seara si cel de dimineata. N-a avut niciun efect asupra orei de trezire, dar il bea aproape pe tot, asa ca o sa continuu sa i-l dau, macar sa fie obisnuita cu el pentru zilele cand o sa fiu plecata si nu o sa mai primeasca san. A ...

Mi-a placut tare mult cartea asta, i-am dat 4 stele pe Goodreads, pentru ca ascultand-o m-am simtit ca in fata unei picturi. E o carte de atmosfera, as zice, foarte-foarte bine scrisa, il simti pe Stoner in toata singuratatea lui, ii simti chinul interior, ti se strange sufletul pentru el. Iar la final ramai intrebandu-te - oare Stoner a fost un ratat? Nu a fost niciodata fericit pe de-a-ntregul, toate incercarile lui, facute cu toata inima si cu toata disponibilitatea, au sfarsit mizerabil - o casnicie lipsita de dragoste, un copil ajuns alcoolic, o cariera pe jumatate din cat ar fi putut fi, o dragoste a vietii neimplinita si terminata brusc din ratiuni externe. Si totusi Stoner ramane drept si integru, as zice, pana la capat, si nu am simtit deloc disperare in viata lui interioara, mai degraba un stoicism trist, care il face sa isi traiasca viata pana la capat, asa cum a fost ea. Un roman foarte, foarte frumos